Mircea Andrei: Argeşul pierde banii europeni pentru greşelile majore ale unor politicieni „care îşi fac imagine pe bani publici şi prin proiecte nerealiste”

Preşedintele Partidului pentru Argeş şi Muscel, Mircea Andrei, a fost unulmircea andrei dintre cei mai activi lideri politici prezenţi la dezbaterea publică pe tema bugetului Consiliului Judeţean Argeş pe anul în curs.
Acesta a atras tuturor atenţia asupra unei probleme majore care, în anul 2015, a grevat bugetul Consiliului Judeţean Argeş şi care îl afectează inclusiv în acest an şi anume: problema atragerii de fonduri europene şi terminarea proiectelor finanţate din această sursă la termenul prevăzut.
Potrivit lui Mircea Andrei, judeţul Argeş pare să fie repetent la acest capitol în condiţiile în care, numai anul trecut, Consiliul Judeţean Argeş a pierdut milioane de euro ca urmare a lipsei de competenţă şi de reacţie împotriva constructorilor sau a managerilor de proiect care au tărăgănat lucrurile şi au declarat, până în ultima clipă, că proiectele pot fi realizate. Este de necrezut că după atâtea vizite în teren şi atâtea notificări, administraţia judeţeană nu ştia că va pierde milioane de euro. Cu toate acestea, în proiecte s-au pompat şi se pompează sume impresionante, de ordinul milioanelor de euro, sume pe care, ulterior, le plătesc argeşenii din banii care ar fi trebuit să le revină lor prin diferite investiţii şi nu pentru plata unor greşeli majore ale unor politicieni care îşi fac imagine pe bani publici şi prin proiecte nerealiste.
Preşedintele PAM, Mircea Andrei, a dat şi un exemplu de proiect început pe bani europeni şi din pură superficialitate, ca să nu bănuim că ar fi fost vorba de alte interese, proiectul s-a finalizat, fără nici o logică, din bani publici de la Consiliul Judeţean.
„Cele trei proiecte pe care le-aţi încurcat cu Izvoru, slavă Domnului că Nenea le-a terminat cu Regia de Drumuri, cel de la Izvoru – graniţa cu Teleorman, care era finanţat pe fonduri europene – şi nefinalizarea lui în termen duce la mutarea de cheltuieli pentru 2,5 kilometri pe fondurile Consiliului Judeţean.”, a atras atenția liderul Partidului pentru Argeș și Muscel.
Groapa de gunoi şi proiectul acesteia ar trebui gândite pe termen lung
„Avem în continuare o problemă majoră! Pentru că, dacă facem proiectul în opt ani şi groapa sau celulele de colectare a gunoiului se vor umple în cinci am cam încurcat-o ca judeţ.”, a mai punctat Mircea Andrei.

Nelu Ploieşteanu concertează la Mioveni

Duminică, 21 februarie a.c., de la  ora 18.00, în sala mare a Centrului Cultural Mioveni, va avea loc un spectacol al îndrăgitului interpret de muzică lautarească şi de petrecere, Nelu Ploieșteanu.
Acesta va fi însoţit de taraful său, iar concertul marchează 65 de ani de viață și 50 de activitate profesională.
Biletele vor fi puse în vânzare de marți, 9 februarie, a.c., la sediul Centrului Cultural Mioveni (parter), iar  prețul unuia este de 50 lei.
Eveniment  este organizat cu sprijinul Consiliului Local, al Primăriei  şi Centrului Cultural Mioveni.

Partidul Mișcarea Liberală: Este nevoie de modificarea legii electorale

Pentru orice observator al vieții politice românești este clar că lucrurile nu au mers bine în anii din urmă, pe actualul sistem electoral, care nu este favorabil societății. Această situație este scoasă în evidentă de majoritatea sondajelor de opinie dar și de numărul tot mai mare de lideri politici aflați în coliziune cu justiția.

Chiar dacă au trecut douăzeci și cinci de ani de la ruptura de totalitarismul ceaușist, România pare să nu găsească drumul spre normalitate. Asta se întâmplă deoarece bătălia politică nu mai are ca țel guvernarea în folosul națiunii ci accesul la bugetul național în folosul clanurilor de partid și a mafiei care gravitează în jurul partidelor politice tradiționale.

miscarea liberalaDin acest motiv, am salutat la momentul potrivit modificarea legislației electorale care a permis înființarea de partide politice cu mai multă ușurință, prin reducerea numărului de semnături și respectiv prin renunțarea la anvergura națională pretinsă oricărui partid. Am considerat că în acest fel vor apărea noi partide care la rândul lor, vor genera noi lideri politici. Însăși apariția Mișcării Liberale este un astfel de exemplu.

Din păcate, facilitățile oferite de aceste modificări au fost aproape imediat diminuate și uneori anulate de alte modificări, de această dată aduse legislației electorale. Un bun exemplu în acest sens, este Legea 115/2015 privind desfășurarea alegerilor locale, o lege care sub aparente democratice conține nenumărate prevederi menite să restricționeze accesul partidelor mici și nou înființate la competiția electorală pentru primării, consilii locale și consilii județene.

Trebuie observat că legiuitorii au avut mereu grijă ca partidele mari să nu fie deranjate prin înființarea partidelor mici, iar când lucrul acesta a devenit posibil după iunie 2016, aceiași legiuitori s-au grăbit să aducă acele modificări care să le păstreze și pe mai departe privilegiile. O atitudine firească dacă acceptăm că legiuitorii sunt reprezentanții marilor partide care se folosesc de dreptul lor de a confecționa legile în folosul propriu și nu în folosul democrației românești.

Cu alte cuvinte, chiar dacă se permite înființarea de noi partide cu o lege, pentru aceleași partide se creează greutăți în participarea în alegeri, prin alte prevederi. Este aceeași situație în care o competiție este arbitrată chiar de unul dintre competitori, în defavoarea și împotriva celuilalt competitor.

În acest context, am salutat intențiile anunțate de primul ministru Dacian Cioloș în programul său de guvernare prezentat în noiembrie 2015, la investire, respectiv amendarea în regim de urgentă a legislației electorale pentru a se stabili alegerea primarilor și președinților de consilii județene în două tururi de scrutin, concomitent cu eliminarea pragului pentru consiliile locale și județene precum și reducerea numărului de semnături pentru susținerea candidaturilor.

Iată de ce, solicităm primului ministru să-și respecte promisiunile făcute cu doar două luni în urmă. De asemenea, îi cerem să devină un factor activ în modificările ce trebuie aduse legislației electorale, tocmai pentru că este un independent și nu un jucător politic.

Partidul Mișcarea Liberală consideră că astăzi, mai mult ca oricând, este nevoie de liberalizarea unei piețe politice acaparată de doi jucători politici și de acoliții lor. În acest sens, cerem printre modificările legii să fie avute în vedere următoarele:

* alegerea primarilor localităților să se facă în două tururi de scrutin.

* alegerea președinților consiliilor județene să se facă prin vot uninominal, în două tururi de scrutin.

* partidele politice parlamentare să nu mai fie favorizate în desemnarea reprezentanților în secțiile de votare.

* pragul electoral pentru alegerile locale să fie modificat în sensul diminuării sale pentru independenți, partide politice (3 %) și alianțe electorale (5 %).

* pragul electoral pentru alegerile parlamentare să fie reconsiderat în sensul acceptării partidelor nou înființate, care nu au cum decât să fie mici în această fază de reașezare a spectrului politic, în competițiile electorale județene sau regionale.

* partidele politice să nu mai fie obligate să colecteze semnături pentru susținerea candidaturilor, 1 % în fiecare unitate administrativ-teritoriala sau 100 de semnături într-o comună este complicat, nerelevant și nefezabil din anumite considerente.

Concert simfonic extraordinar cu dirijor şi solişti internaţionali la Filarmonica Pitești

Filarmonica Piteşti organizează joi, 11 februarie a.c., de la ora 19.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor Piteşti, primul concert simfonic extraordinar din noul an. Dirijorul Theo Wolters şi violoncelistul cubanez Mackim Fernandez Samodaiev revin alături de orchestra simfonică a instituţiei, violonistul sud-coreean Edwin Kim fiind în premieră la Piteşti. În program: Johannes Brahms – Concert pentru vioară, violoncel şi orchestră în la minor, op. 102, şi Antonin Dvořák – Simfonia nr. 9 în mi minor, op. 95, Din lumea nouă.

 Dirijorul Theo Wolters este al 11-lea copil al unei familii de muzicieni din Olanda. Încă de mic a studiat trompeta, fiind membru al unei orchestre de suflători condusă de tatăl său. Studiile universitare le urmează la Conservatorul din Maastricht, unde este îndrumat de reputaţi profesori. A fost solo-trompetist la Overrijsels Philharmonisch din Enschede (Olanda). Din 1979 devine membru al celebrei Royal Concertgebouw Orchestra, realizând cu aceasta numeroase înregistrări cu dirijori de renume. În paralel cu studiul instrumental şi orchestral, s-a perfecţionat în arta dirijoratului. A susţinut concerte, ca dirijor, cu orchestre din Olanda, Slovacia, Rusia, Coreea de Sud, Germania, România ș.a. Este dirijor invitat permanent al orchestrelor simfonice din Cluj şi Sibiu. Theo Wolters a mai condus orchestra simfonică a Filarmonicii Piteşti în stagiunile trecute, făcând o deosebită impresie atât publicului, cât și artiștilor instrumentiști.

Violoncelistul Mackim Fernandez Samodaiev s-a născut în Rusia, dar şi-a petrecut copilăria în Havana (Cuba), unde a şi început studiile muzicale la vârsta de opt ani. Este absolvent al Conservatorului Regal de Muzică din Anvers şi al „Lemmensinstituut” din Louvain (Belgia). Fondator al Trioului „Spirale Piano Trio”, violoncelistul mexican a susţinut pe lângă recitalurile trioului şi concerte, ca solist, alături de orchestre simfonice şi de pianista Monica Florescu. Prezenţă constantă în sălile de concerte, beneficiază de burse şi participă la cursuri de măiestrie oferite de renumiţi muzicieni. Premiat la concursurile din Cuba, Ucraina, Belgia, SUA, este invitat constant ca solist la concertele orchestrelor simfonice din: Mexic, Cuba, Belgia, România. Are peste 300 de concerte de muzică de cameră în duo, alături de pianista Monica Florescu, în Europa şi America. Este director artistic şi preşedinte al Asociaţiei de concerte Hyparxis ASBL din Belgia. În perioada 2012-2014 a fost invitat ca prim-violoncelist şi solist al orchestrei simfonice a statului Veracruz (Mexic). În ianuarie 2015 a mai concertat la Filarmonica Piteşti.

Edwin Kim a început studiul viorii la şapte ani, în ţara natală, Coreea de Sud, şi l-a continuat la Viena, unde s-a stabilit după absolvirea Liceului de Arte din Seul. Datorită virtuozităţii prin care s-a făcut remarcat, violonistul sud-coreean colaborează cu orchestre de marcă precum: Sinfonieorchester Berlin, Biel Symphony Orchestra, Göttinger Symphonie Orchester, Orchestra de Cameră din Praga, Philharmonisches Orchester Regensburg, de Orchestra Simfonică Radio din Praga, Orchestra Simfonică din Antalya, Filarmonica Sibiu, Orchestra Simfonică din Instanbul, Southern Arizona Symphony Orchestra. ş.a. Din 2012, organizează anual propriul festival la Lech am Arlberg în Austria, „Lech Classic Music Festival”. Câştigător al unor competiţii internaţionale, Edwin Kim este profesor de vioară la Universitatea Hanyang din Seul.

Chiar dacă este un concert extraordinar, preţul biletelor nu se modifică, un bilet fiind 20 de lei, sau 15 lei în funcţie de categoria locului. Elevii, studenţii şi pensionarii au reducere.

Un expert criminalist şi un expert contabil, trimişi în judecată pentru favorizarea fostului şef al CJ Argeş Constantin Nicolescu

Gheorghe Nicola, expert criminalist autorizat, este acuzat de săvârşirea infracţiunii de favorizare a făptuitorului, în timp ce în sarcina lui Ioan Scarlat, expert contabil autorizat, s-a reţinut, pe lângă infracţiunea de favorizare a făptuitorului, şi cele de fals intelectual şi uz de fals.

“La data de 6 februarie 2013 procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti au dispus trimiterea în judecată a mai multor inculpaţi, între care Nicolescu Constantin, preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş Dobre Grigore, asociat şi administrator la S.C. ZEUS S.A., şi Didea Ionel, notar public la data respectivă, cu privire la comiterea unor infracţiuni de corupţie de către persoane cu funcţii de conducere din cadrul Consiliului Judeţean Argeş, în contextul atribuirii preferenţiale în cursul lunii martie 2009 a contractului de achiziţie publică cu titlul „Normalizare condiţii de trafic pe drumurile judeţene prin reabilitarea a două poduri afectate de inundaţii”  se arată într-un comunicat DNA.

Este vorba despre dosarul “Căteasca” (altul decât cel  al “Şcolilor”, în catre Nicolescu execută deja o pedeapsa de 7 ani şi 8 luni de închisoare) în care fostul preşedinte al CJ Argeş este acuzat de fraudare de fonduri europene pentru reconstrucţia a două poduri, dosar în care prejudiciul este estimat la 1,2 milioane de euro şi în care nu s-a dat încă o sentinţă definitivă şi irevocabilă.

În timpul cercetării judecătoreşti, la dosar a fost depus un raport de expertiză criminalistică (grafică) extrajudiciară întocmit de către inculpatul Nicola Gheorghe, lucrarea fiind efectuată la solicitarea notarului public Didea Ionel. Iată ce precizează DNA, intr-un comunicat referitor la  faptele care au dus la trimiterea în judecată a celor doi experţi: “Prin modul în care a fost realizată lucrarea de specialitate şi prin concluziile formulate la obiectivele stabilite, inculpatul Nicola Gheorghe a dat un ajutor direct şi concret atât notarului public, care a autentificat contractul de vânzare cumpărare, cât şi numiţilor Nicolescu Constantin şi Dobre Grigore, inculpaţi în dosarul Curţii de Apel Bucureşti. Acest raport a fost depus la dosarul cauzei pentru a înlătura, pe de o parte, concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit anterior şi, pe de altă parte, pentru a îngreuna sau zădărnici judecata în cauza penală respectivă”.

Tot în aceeaşi cauză penală a fost depus şi un raport de expertiză contabilă extrajudiciară, întocmit de Scarlat Ioan la solicitarea Consiliului Judeţean Argeş în care  inculpatul, în calitate de expert contabil autorizat, ar fi  atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului ce se referă la calamitarea podului din Căteasca, de peste Râul Argeş (amplasat pe DJ 703B ), în perioada aprilie-mai 2005 şi iulie-august 2005 şi la existenţa documentelor justificative la nivelul Consiliului Judeţean Argeş şi a celorlalte instituţii publice implicate în gestionarea efectelor calamităţilor.

“În acest mod, precum şi prin concluziile formulate cu privire la celelalte obiective ale raportului inculpatul Scarlat Ioan a dat cu intenţie un ajutor concret inculpaţilor din dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, cu scopul de a îngreuna sau zădărnici judecata în cauza penală menţionată anterior şi, pe fond, a împiedica tragerea la răspundere penală a acestora, raportul respectiv fiind depus şi înregistrat la Consiliul Judeţean Argeş, iar apoi şi la dosarul aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.Dosarul a fost trimis spre judecare Curtea de Apel Piteşti.”, se mai arată în comunicatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Sursa: adevarul.ro

Salarii mai mari pentru angajaţii de la Dacia

Dincolo de majorarea salariului cu 150 de lei brut, angajaţii vor avea şi o participaţie la profit de 1.430 de lei, care va fi plătită peste  3 luni, în mai. Această participare este cu  20 de lei mai mare faţă de cea negogiată pentru 2015

Pe platforma Dacia lucrează aproximativ 14.000 de angajaţi, iar salariul mediu btut este de aproximativ.500 de euro.

Uzina de la Mioveni va renunţa însă, în câţiva ani, la o parte dintre angajaţi. Locul acestora va fi luat de roboţi industriali. La acest moment, nivelul de automatizare a proceselor de fabricaţie vehicule şi mecanică este de 5%. În următorii ani, acesta va ajunge la 20%. Uzina pregăteşte un pachet de compensaţii financiare pentru cei care vor accepta să plece benevol.

Pachetele salariale pregătite de conducerea companiei pentru cei care vor pleca de bunăvoie conţin 14 salarii pentru fiecare angajat, adică între 60.000-70.000 de lei.

În momentul de faţă, la Dacia se lucrează pe 3 fluxuri, iar gradul de producţie manuală este de 90%. După  anunţata etapă de robotizare, care urmează să dureze câţiva ani, gradul de producţie manuală s-ar putea reduce la două fluxuri.

Între anii 2000 şi 2014, pe platforma industrială de la Mioveni s-au făcut investi’ii consistente pentru modernizarea uzinelor: aproximativ 1,9 miliarde de euro, din care 18,5 milioane de euro în condiţii de muncă.

Sursa: adevarul.ro

Curentul electric oprit la Mioveni

SC CEZ Distribuţie SA anunţă o nouă întrerupere în alimentarea cu energie electrică, la Mioveni, pentru ziua de marţi, 23 februarie, între orele 08.30-14.30.4987439F-6FD2-44D1-B7984E273C5AA8F5

Afectaţi vor fi consumatorii din zona Colibaşi, PT Autoturisme 2 Colibaşi(terţ), PTA Peco Colibaşi(terţ), PTAb Bazin Înot Mioveni(terţ), PTAb FMB Plastics(terţ), PTA Radial Plus (terţ), PTA Penitenciar Colibaşi (terţ), PTCZ Staţia de Epurare Colibaşi(terţ).

Lucrările pot fi reprogramate în situaţia în care condiţiile meteo sunt nefavorabile.

Informaţii actualizate despre programul acestor lucrări pentru săptămâna în curs sunt disponibile la adresa www.cez.ro.

49 de ani de la construcţia primei autostrăzi din România. După calculele lui Ceauşescu, azi ar fi trebuit să avem peste 3.000 de kilometri de drum rapid

După 49 de ani de la demararea acestui proiect şi la 26 de ani de la încheierea “Epocii de aur” România nu se poate “lăuda” nici cu un sfert din kilometri grandiosului ţel pus pe hârtie într-un studiu realizat de Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA) între 1967 şi 1969, studiu dedicat construirii, în perspectivă, a unei impresionante, dar aproape utopice (după cum s-a dovedit) reţele de drumuri rapide.

Construcţia primei autostrăzi din România a durat 6 ani

Nicolae Ceauşescu şi-a dorit, mai întâi, realizarea unei şosele rapide care să lege capitala de Piteşti. Şase ani mai târziu, o avea deja! La realizarea Autostrăzii A1 s-au folosit, pe lângă cantităţile colosale de beton, aproape 450 000 de tone de asfalt, turnate în mii de ore de muncă. Cei 95 de kilometri ai drumului rapid comandat de Ceauşescu au fost daţi în folosinţă în anul 1973, iar ulterior, le-au mai fost adăugaţi alţi câţiva kilometri.

În perioada 1997-2000, autostrada a fost reabilitată, adăugându-i-se, în 2007, un nou tronson, în lungime de 13,6 km, care ocoleşte Piteştiul pe la est, iar un an mai târziu, în 2008, în zona Bascov, s-a construit actualul pasaj subteran, cu o bandă pe sens, prin care DN7 subtraversează DN7C, drum ce face legătura între Piteşti şi Curtea de Argeş, investiţie necesară pentru rezolvarea problemei frecventelor ambuteiaje care, uneori, se întindeau până la autostradă.

IPTANA previziona, în 1969, actualul Coridor IV de Transport Pan-European, de la Constanţa la Bucureşti – Piteşti şi, de aici, la Sibiu – Deva – Nădlac, coridor din care, acum, sunt funcţionale trei segmente: cel care leagă capitala de Piteşti, un altul, de 132 km, care ocoleşte Sibiul pe la nord şi merge până la Deva, ocolind oraşele Sebeş şi Orăştie, plus tronsonul de 143 km Traian Vuia-Nădlac.

A1, componentă a unui plan de autostrăzi gândit încă din perioada interbelică

“Autostrada Bucureşti a reprezentat un pas uriaş în dezvoltarea infrastructurii României şi a însemnat enorm pentru Uzinele Dacia şi pentru judeţul Argeş. Obiectivul, luat în calcul în contextul unui plan mult mai măreţ şi care la 1969 făcea parte din ceea ce, acum, se cheamă Coridorul IV de Transport Pan-European n-a fost însă doar meritul «Epocii de aur». România avea încă dinaintea Celui de-Al Doilea Război Mondial un plan de autostrăzi. Existau încă din perioada interbelică proiecte de infrastructură, puse mai târziu în practică de Nicolae Ceauşescu, cu sau fără o contribuţie la îmbunătăţirea lor. Un caz similar este Hidrocentrala de la Porţile de Fier, realizată în anii comunismului după un proiect ministerial gândit între cele două războaie mondiale. Practic, aceste realizări în domeniul infrastructurii au fost înfăptuite după planuri existente dinainte de 1939”, explică, pentru „Adevărul“, sociologul conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii din Piteşti.

Tronsonul Piteşti-Sibiu, poate-poate în 2023

Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, tronsonul Piteşti-Sibiu, care ar ajuta poate chiar mai mult decât A1 constructorul român de autoturisme, tronson botezat „Autostrada Dacia“, o investiţie estimată la 1,67 miliarde euro, va fi realizat mult mai târziu decât se estimase iniţial, abia la sfârşitul anului 2023, asta pentru ce studiile de fezabilitate ale autostrăzii s-au dovedit a fi neconforme cu normele europene, iar de aici, intârzierile adiacente. La finele anului trecut, ministrul Transporturilor, Dan Costescu, afirma, în cadrul dezbaterii publice a proiectului de buget, că lucrările la autostrada Piteşti – Sibiu ar putea începe tocmai la 1 ianuarie 2017, în condiţiile în care licitaţiile vor putea demara abia în vara anului 2016.

Dacă proiectele elaborate de Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA) între 1967 şi  1969 ar fi fost puse în practică, România ar fi avut astăzi peste 3000 de kilometri de autostrăzi. Din păcate suntem departe de previziuni şi nici şanse prea mari nu sunt să ne apropiem curând de cifra avansată în urmă cu mai bine de o jumătate de veac.

Potrivit unui studiu realizat în urmă cu câţiva ani de compania de consultanţă A.T. Kearney, citat de wall-street.ro, daca ritmul de dezvoltare al ultimilor ani va fi păstrat, infrastructura rutieră din ţara noastră va atinge un nivel similar cu cel înregistrat de ţările dezvoltate din Europa Occidentală abia peste 130-150 de ani.

Sursa: adevarul.ro

Câinele enot, unul dintre cele mai ciudate animale din lume, este exponatul lunii februarie la Muzeul Judeţean Argeş

Numele de câine enot, care s-a generalizat atât în literatura de specialitate, cât şi în rândul populaţiei provine din limba rusă, de la “enotovidnaia sabaka”.

Cunoscut ca „bursucul bărbos”

Dobrogenii l-au numit „bursuc de baltă” sau „bursuc bărbos”, denumiri legate de habitatul său preferat, respectiv de aspectul „bărbos” al feţei. Numele de câine raton vine de la asemănarea sa cu ratonul (ursul spălător) din America de Nord (Procyon lotor), de unde şi numele speciei (procyonoides).

Este o specie originară din Extremul Orient, Ussuri-Amur şi nordul Peninsulei Indochina. În Europa a pătruns ca specie de crescătorie pe traseul: Rusia, Ucraina, România, ajungând astăzi până în estul Franţei şi în nord până în Suedia.

O specie răspândită  în mai multe zone ale ţării

În ţara noastră, specia a fost semnalată prima dată în stare sălbatică în 1951, la Ghimpaţi, Giurgiu. S-a constatat ulterior că existau deja populaţii stabile în Delta Dunării, provenite din exemplarele scăpate din crescătoriile din partea europeană a Rusiei şi din Ucraina. Observaţiile ulterioare au semnalat specia, în stare sălbatică, în mai multe zone din România: Bucureşti, Brăila, Galaţi, Tulcea, Suceava, Vaslui, Botoşani, Iaşi, Călăraşi, Cluj, Bihor, Maramureş, Braşov.

Câinele enot este întâlnit în luncile râurilor cu lăstăriş des şi în stufărişurile din jurul apelor curgătoare şi stagnante, până la 300 de metri altitudine, zone de obicei inundabile (de unde şi numele de bursuc de baltă); este mai rar văzut în pădurile de foioase cu zone deschise.

Este un animal crepuscular şi nocturn

Vara poate fi observat uneori dimineaţa, imediat după răsăritul soarelui, sau seara, înainte de apus. Ziua stă retras şi se odihneşte în vizuină. Este un mamifer timid, prudent, ce evită pericolele ascunzându-se cu iscusinţă.

Arealul actual al câinelui enot este unul disjunct, cu populaţii separate, în Extremul Orient şi în Europa.

Un exemplar împăiat poate fi admirat până la sfârşitul lunii, la Muzeul Judeţean Argeş.

Sursa: adevarul.ro

Schimbări în IPJ Argeş. Mihai Dorin Victor este noul şef al Politiei Municipiului Piteşti

Tot de luni, comisarul-şef de poliţie Ionel Sorin Ghinea a preluat funcţia de de şef al Poliţiei oraşului Ştefăneşti.  Iar comisarul-şef de poliţie Ionela Horeboiu  exercită funcţia de Şef Birou Investigarea Criminalităţii la Regimul Fondurilor Publice şi a Corupţiei din cadrul Serviciului Investigarea Criminalităţii Economice,

Sursa: adevarul.ro